AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc

Analizând propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (b535/8.09.2020), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/3605/15.09.2020 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D1030/16.09.2020,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:

1. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.246/2010, cu modificările și completările ulterioare, în sensul înființării, de către organizatorii jocurilor de noroc, a unei baze de date referitoare la „persoanele autoexcluse și indezirabile”.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității măsurilor propuse.

2. Din punct de vedere al dreptului european, propunerea legislativă intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate Politicii europene privind spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii Europene în legătură cu problematica generală a drepturilor omului.

În acest sens, precizăm că art.6 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), act juridic european obligatoriu și direct aplicabil în spațiul intern, stabilește că „Prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții: (a) persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice; .. (c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului; (d) prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice; (e) prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul”.

Față de aceste condiții impuse prin regulament, considerăm că se impune o clarificare a conținutului legislativ, astfel încât demersul normativ să justifice o eventuală prelucrare a datelor cu caracter personal pentru „îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public” în acord cu lit.e) al art.6 din Regulamentul menționat.

Totodată, este necesară și desemnarea explicită a operatorilor ca fiind operatori ai bazelor de date cu caracter personal, în accepțiunea Legii nr.363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, prin enumerarea acestora și atribuirea de competență explicită.

Cu privire la termenul de arhivare a datelor colectate, sugerăm stabilirea unui interval clar de timp, respectiv a unui termen maxim, astfel încât să fie respectate dispozițiile art.5 alin.(1) lit.e) din Regulamentul (UE) 2016/679, potrivit căruia datele cu caracter personal trebuie păstrate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele, acestea putând fi stocate pe perioade mai lungi în măsura în care vor fi prelucrate exclusiv în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice.

Totodată, semnalăm că în cadrul Expunerii de motive, se arată că „Dependența jocurilor de noroc este o tulburare legată de controlul impulsurilor. Jocul patologic este o afecțiune cu mult mai întâlnită…”.

În situația în care dependența jocurilor de noroc este tratată în cadrul proiectului din perspectiva unei boli, precizăm că art.9 alin.(1) din Regulamentul (UE) 2016/679 interzice în mod expres prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie date privind sănătatea unei persoane fizice.

Mai mult, dreptul la protecția datelor cu caracter personal al oricărei persoane este consfințit prin art.16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), parte constitutivă a Tratatului de la Lisabona.

De asemenea, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene statuează prin art.8 că „orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc”, „asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege”, precum și faptul că „orice persoană are dreptul la respectarea vieții private”, conform art.7.

Din punct de vedere al dreptului național, considerăm că propunerea legislativă ar trebui să fie coroborată cu prevederile Legii nr.363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, cu care aceasta ar putea interfera, ca obiect de reglementare.

3. Analizând prezentul proiect, semnalăm și faptul că, prin acesta se introduc noțiunile de persoană „indezirabilă” și persoană „autoexclusă”, fără a fi redate și definițiile acestora.

Precizăm că, acești termeni nu se regăsesc, în prezent, nici în cuprinsul actului normativ de bază, care se dorește a fi modificat.

Prin urmare, pentru claritatea și predictibilitatea normelor și, totodată pentru evitarea oricăror interpretări eronate, s-ar fi impus definirea acestor termeni, întrucât fără o definiție a acestora, actul normativ nu ar avea finalitate, el neputând fi practic aplicat.

4. Față de cele de mai sus, soluțiile legislative preconizate trebuie reconsiderate și reformulate în totalitate, în sensul asigurării unei mai bune compatibilizări a acestora cu principiile și normele Uniunii Europene, pe linia ocrotirii intereselor sau drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei și care, în situația de față, vizează protejarea datelor cu caracter personal. Așadar, în forma prezentată propunerea legislativă nu poate fi promovată.

p. PREŞEDINTE,

Toni GREBLĂ

Bucureşti

Nr.